Apărută în Convorbiri literare din 15 august 1870 este profesiunea de credință a poetului, o artă poetică (ars poetica)* la douăzeci de ani. Titlul Epigonii vine din grecescul epigonos și înseamnă urmașii nedemni ai unor înaintași celebri și a fost împrumutat de Eminescu din literatura germană (Karl Immerman - romanul Die Epigonen). Epigonii - Mihai Eminescu. Este cea mai reprezentativa arta poetica eminesciana si a fost publicata in 1870 in "Convorbiri Literare". Titlul poeziei provine de la cuvantul grecesc "epigonos"-urmas, dar Eminescu foloseste termenul cu acceptiunea de aurmas nedemn de inaintas, preluata din literatura germana. Emiunescu se pare ca ar fi cunoscut Epigonii - de Mihai Eminescu. 7.0 / 10 - 162 de voturi. Epigonii. Când privesc zilele de-aur a scripturilor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine. Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări. Mihai Eminescu se încadrează pe sine în rândul epigonilor (" Epigon" = urmaș nedemn al unui înaintaș ilustru). Prin această asemuire, care ar trebui înțeleasă retoric - adresată unei societăți tot mai dezaxate și rupte de valori, poetul se face distins printre contemporani. E și o modestie, dar înainte de toate o aleasă morală. MrznFD0. Intreaba despre Epigonii - Mihai Eminescu. Este cea mai reprezentativa arta poetica eminesciana si a fost publicata in 1870 in "Convorbiri Literare". Titlul poeziei provine de la cuvantul grecesc "epigonos"-urmas, dar Eminescu foloseste termenul cu acceptiunea de aurmas nedemn de inaintas, preluata din literatura germana. Epigonii - Mihai Eminescu. Este cea mai reprezentativa arta poetica eminesciana si a fost publicata in 1870 in "Convorbiri Literare". Titlul poeziei provine de la cuvantul grecesc "epigonos"-urmas, dar Eminescu foloseste termenul cu acceptiunea de aurmas nedemn de inaintas, preluata din literatura germana. Emiunescu se pare ca ar fi cunoscut Mihai Eminescu Epigonii Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări. Limbajul utilizat de Eminescu în versurile poeziei „Epigonii" conferă o expresivitate deosebită lucrării de față. Această expresivitate se manifestă cu ajutorul imaginilor artistice, dar și a figurilor de stil. Astfel, poezia de față este un text expresiv datorită imaginilor create, a figurilor de stil și a limbajului specific eminescian. Epigonii de Mihai Eminescu Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.

epigonii de mihai eminescu